Mucegaiul din casă este de multe feluri: ce îți spune culoarea despre el

Mucegaiul din casă și nu numai, poate cauza multe probleme de sănătate. Mucegaiurile sunt ciuperci microscopice ce se înmulțesc prin spori. Aceștia sunt atât de mici încât îi putem inhala cu ușurință, iar efectele negative se vor simți în timp, ducând la diverse afecțiuni, de la alergii, la cele respiratorii.

De câte feluri este mucegaiul din casă

Aerul pe care-l respirăm în casă conține o mulțime de bacterii, virusuri sau spori de ciuperci. Asta se poate resimți și la nivelul pielii, care este, de fapt, un ecosistem complex de microorganisme ce nu sunt în mod necesar bune sau rele, dar asta depinde de curățenia pe care o avem, de produsele pe care le folosim și chiar de animalele de casă de lângă noi.

Majoritatea acestor creaturi sunt nedetectabile din cauza mărimii lor microscopice și a concentrației mici. Dar atunci când găsesc un loc unde se pot dezvolta, îl exploatează imediat și putem detecta asta după miros sau schimbare de culoare a unei zone. O mare parte din aceste ciuperci ce se dezvoltă mai ales într-un mediu cald și umed o constituie mucegaiurile.

Îl vedem pe un perete, pe o felie de pâine ori pe un fruct pe care nu le-am consumat la timp. Dar și mucegaiurile pot fi de mai multe tipuri, varietatea lor dând și culoarea diferită pe care o vedem în diferite ocazii, conform iflscience.com.

Ce îți spune culoarea despre el

Mucegaiul negru

Este cel mai toxic dintre mucegaiuri, iar apariția lui trebuie să tragă semnale de alarmă serioase. De obicei, apare după o inundație ce ne-a afectat locuința, dar, în general, se dezvoltă în medii cu multă umezeală.

Poate cauza probleme respiratorii grave, inclusiv o afecțiune cunoscută sub denumirea de „toxicitate a mucegaiului”, care poate provoca dificultăți de respirație, cum ar fi astmul și dificultățile de respirație, precum și simptomele care includ dureri de cap, schimbări de dispoziție și chiar disfuncție sexuală.

Nu toate mucegaiurile negre se datorează aceluiași organism, dar Stachybotrys este cel mai periculos dintre ele. Apare adesea pe materiale de construcție care au fost ude o perioadă mare de timp.

Dar, când chitul de la duș devine negru, responsabilă de acest lucru estre o altă ciupercă, numită Aureobasidium, ce-și întinde rădăcinile pe oriunde are condiții favorabile. Albirea zonei înlătură, adesea, ciuperca, dar culoarea negricioasă va rămâne, încăpățânată, dar nepericuloasă.

Mucegaiul albastru

Pentru această culoare trebuie să mulțumiți ciupercii Penicillium. Acest organism ne-a dat și brânza albastră, atât de apreciată de gurmanzi, dar mai ales antibioticul ce i-a preluat numele – penicilină. Poate produce o rețea densă de mucegai ce arată asemănător cu fumul de țigară când este agitat, împrăștiind milioane de spori, mai ales într-un bol cu fructe.

Penicillium este o grupă mare de organisme ce cuprinde sute de specii, unele neavând încă un nume. Totuși, mucegaiul albastru din casele noastre este, în general, cauzat de aceeași specie care duce și la stricarea alimentelor.

Galben și portocaliu

De obicei, ne gândim la mucegaiuri ca la ceva ce crește în locuri întunecate, dar nu e mereu așa. De fapt, unele au nevoie de lumină – și de cea ultravioletă, în special – pentru a-și completa ciclul de viață.

Mulți patogeni ai plantelor folosesc ultravioletele ca un declanșator pentru producerea de spori, apoi își protejează ADN-ul ascunzându-l în spatele unui „blindaj” ce conține melanină.

Stemphylium și Epicoccum apar în casele noastre din când în când, dezvoltându-se mai ales în cânepă, iută sau hessian. Ele produc un spectru larg de culori ce adesea colorează suprafețele respective în galben, maron sau portocaliu.

Mucegaiul verde

Mulți l-am găsit adesea pe feliile de pâine veche, pe care nu le-am consumat la timp. Uneori, credem că dacă îndepărtăm zonele afectate, putem mânca restul, dar, din păcate, nu e cazul să faci așa ceva. Rădăcinile ciupercii se răspândesc pe toată suprafața atacată și produc o serie de mici excrescențe ce dau culoarea specifică pe care o vedem.

Responsabilă de acest lucru este, cel mai adesea, un grup de ciuperci numit Aspergillus. La microscop, ele arată mai degrabă ca sporii de păpădie după ce sufli în ei.

La fel ca Penicillium și Aspergillus constituie un grup mare de ciuperci cu multe specii ce pot să se dezvolte în aproape orice mediu. Unele tolerează căldura, altele adoră mediul acid, iar altele abia așteaptă să producă spori ce stau suspendați în aer pentru multe zile și chiar luni.

Tot în categoria mucegaiurilor verzi se află și Trichoderma, al cărei nume înseamnă „piele păroasă”, în latină. Ea produce cantități mari de spori sferici, verzi ce au tendința să se dezvolte pe cartoanele umede și covoarele murdare.

Mucegaiurile roz, violet și roșii

Și aici sunt multe organisme ce pot fi încadrate. Neurospora, cunoscută și ca „mucegaiul roșu al pâinii”, este una dintre cele mai studiate ciuperci. Ea a fost folosită și ca model pentru analizarea geneticii, evoluției și creșterii acestor organisme.

Fusarium este mai puțin comun în interiorul locuințelor, dr, uneori, poate transforma culoarea unui știulete de porumb în roșie. Se mai dezvoltă ocazional și pe zonele cu ciment ud, producând pete violete. Are spori mai mari, lipicioși, ce sunt răspândiți mai ales prin stropii de ploaie, agățându-se de plante.

În această categorie se mai află și Serratia, responsabilă de apariția urmelor roz de la robinetele din baie. Digeră cu plăcere reziduurile de săpun rămase pe chiuvetă și s-a dovedit că supraviețuiește în săpunul lichid și chiar după ce ne spălăm pe mâini.

Mucegaiul alb

Unul dintre cele mai interesante mucegaiuri necolorate este Isaria farinosa – „farinosa” însemnând făină în latină. Această ciupercă este un parazit al moliilor și cicadelor, fiind vizibile ca o formațiune de un alb strălucitor ce crește în nefericitele lor gazde.

Prin urmare, atunci când vedeți că lumea din jur începe să-și schimbe culoarea obișnuită, luați în calcul posibilitatea ca acest lucru să fie cauzat de mucegaiuri. Apoi, poate curățați bine zonele respective și nu uitați să clătiți și bolul pentru fructe.